![]() |
Sursa |
S-au văzut azi și iată minuune, doamna mea are un sâmburel viu de 8 săptămâni. Nu prea dau data concepției cu data ultimei menstruații cu vârsta sarcinii (e o diferență de șase zile), însă cui îi mai pasă? E o minune deloc mică, o viață nouă, oate o surioară pentru băiețelul prietenei mele (că se spune că spermatozoizii cu cromozomi X trăesc mai mult decât omologii lor cu Y – deși conceția tot un miracol a rămas…) .
Acum serios, e o lecție. Dacă se întâmplă așa ceva oricărei mame, cel mai trist lucru ar fi chiar să fie o sarcină pierdută. Dar poate nu e totul încă pierdut.
PS: prietena mea urma un tratament homeopat. E posibil ca bebelușul chiar să fi avut un stop de creștere și să se fi redresat sub efectul acestuia. Sau e o pură coincidență, pentru cei mai sceptici privind homeopatia. În fond, acum chiar nu știu cât mai contează.
Edit: Am aflat între timp că doamna mea urma un tratament chiar atunci și chiar pentru problema asta. Așadar nu era vorba de ceva tratat puțin înainte cum am crezut inițial. Îmi reconsider spusele, în cazul acesta am găsit și explicatia celor șase zile care nu ies nicăieri. Pentru că acum nu mai e vorba de un side effect homeopat cât despre o vindecare în toata regula (deși e straniu pus side effect, remediile nua cționează așa cu un target, ca medicamentele). Prin side efect mă gțndesc la rezolvare unei afecțiuni din mers, exemplu dau cazul Andei căreia i s-au vindecat problemele de piele cât am tratat nișște răceli – deci boli acute – homeopat.
O vindecare a unui pui de câteva zile, in utero.
4 thoughts on “Viața cu neprevăzuturile ei (edit)”
Ceva asemănător am citit aici http://prayingwithmyfeet.blogspot.com/2012/03/urgent-prayer-request.html
Doamna în cauză avea sarcină gemelară şi a pierdut doar unul dintre copii, celălalt supravieţuind în ciuda tratamentului abortiv cu Cytotec.
Tot pe blogul ei (http://prayingwithmyfeet.blogspot.com/2012/02/after-birth-abortion.html) am citit de o minte bolnavă -Julian Savulescu sună a nume de român-care sugera că am putea proceda în stil spartan cu copiii cu dizabilităţi diagnosticate post partum .
of, am mai auzit despre monstrul ala… daca el ar avea un asemenea copil l-ar omori?
Eu am avut patru sarcini pierdute aici in Canada, si mi s-a facut chiuretaj doar la ultima, asta pentru ca am suferit ca un caine timp de cateva zile fara rezultate, era clar ca sarcina era complet pierduta, si intrasem in al doilea trimestru. In rest, doctorii aici au lasat natura sa-si faca treaba, urmarind de pe margine din umbra sa decurga totul conform "planului". Am multe prietene care au pierdut doar unul din gemeni, celalalt s-a nascut bine-mersi. Am in schimb si un caz trist, al unei prietene care a ramas gravida (natural, pe bune) cu cvadrupleti, si i-a pierdut pe toti la interval de cate o luna… Dar acum e mandra mamica de baietel si fetita (nu gemeni) asa ca necazurile sunt demult uitate. Ii doresc prietenei tale toata fericirea de pe lume, sa aiba parte de o minune de bebe care sa o faca sa uite toate gandurile triste cauzate de pierderea celuilalt. Te pup! (si apropo, ca suntem la subiect, ma gandesc ca ai auzit de Gianna Jessen, nu?)
Nu stiu cine e doamna dar ma informez. Oau 4 sarcini – nu pot sa nu empttizez, ca mama, cu pierderile tale. Te imbratisez si in acelasi timp ma bucur de cate ori citesc despre cele doua minuni ale tale. Iar prietena ta – ooooh, draga de ea!
Prietena mea iti multumeste pentru urari.