Anda, alăptarea și cariile dentare

La începutul lui februarie mi-am luat inima în dinţi şi am ajuns cu Anda la dentist. M-au speriat rău două pete mari şi negre pe molarii de jos, care nu se ddeau dispărute la spălatul pe dinţi, aşa imperfect cum era el pe vremea aceea.

Mă informasem cât de cât despre caria dentară la copiii alăptaţi şi aflasem că nu are incidenţă la fel de mare precum la copiii nealăptaţi. Însă există o multitudine de factori care favorizează cariile de biberon, cum sunt numite generic cariile copilului mic, iar ele merg de la alimentaţie (mai ales ingerarea de alimente dulci noaptea) până la nutriţia mamei din timpul sarcinii, cauze genetice şi o anumită bacterie care ar fi populând gurile celor care au carii şi care este consderată cel puţin parţial vinovată de apariţia acestora. Long story short, eu speram să fie vorba de dinţi demineralizaţi, dar îmi țâțâia cămașa pe mine pentru că speram totuși să nu am probleme stomatologice atât de devreme cu copilul.

Preambul


Nu avusesem posibilittea să mă holbez foarte în detaliu în gura copilului din două motive:

1. am nevoie de un timp notabil să îmi ajustez ochii la lumina din gura ei şi la distanţa cu pricina, aşa încât oricând am încercat mi s-a părut că n-am văzut bine. 


2. Anda e foarte reflactara la a te lăsa să admiri liniştit dinţi şi măsele (pe-ale ei, reciproca ar putea fi valabilă). 

În sfârşit, mai adaug că sunt (sau mă consider a fi) un om deschis la discuţii. Pot accepta şi că nu am dreptate, accept orice idee de fapt, cu condiţia să îmi fie prezentată şi argumentată logic şi pornind de la premisa că  interlocutorul nu mă consideră o ţaţă semianalfabetă.

Aşadar nu m-am aşteptat ca experienţa mea de la Velvet Dental să fie atât de frustrantă.

Intrigă & desfășurarea acțiunii


Am plecat în jurul prânzului, într-o zi cu zăpadă şi soare, cu Bebelina în sling şi cu emoţii, pentru că era o vreme când greu se lăsa copila îmbrăcată adecvat pentru iarnă.

Dar ne-am simţit tare bine împreună. Ne-am ţinut de bare în autobuz şi metrou, am apăsat împreună pe tastele bancomatului, am comentat tot ce vedeam în jurul nostru şi am ajuns la sediul drăguţ al clinicii de la Piaţa Unirii. Am dezbrăcat copila, am ascultat muzică, m-a însoţit cuminte în locul unde-ti refaci machiajul înainte să intri la doctor, am completat un mic formular şi ne-a venit rândul.

Copila nu vrea să se aşeze pe scaun.
Normal, e mică, are abia doi ani şi trei luni, lasă ca stă mami pe scaun şi fata la mami în braţe.

Time out. Atmosfera se tensionează abia perceptibil.
Eu însă sunt zen, mă gândesc că doctoriţa lucrează cu copiii, mi-a fost recomandatp cu căldură tocmai din pricina asta, mediul pare prietenos… Cumva o vom determina pe Bebelină să deschidă gura.

Eu le spun că în general e refractară la asemenea proceduri, ele (dr. şi asistenta) văd pe pielea lor despre ce e vorba.

Nu am văzut nici urmă de jucării sau de atmosferă care să creeze copilului o cât de mică stare de bine, era un cabinet perfect normal și atât.

Time out. Atmosfera se tensionează simţitor.

– Dar trebuie să deschidă gura, ce copil e ăla care nu deschide gura?

Ei bine, al meu n-o face. Îmi dau seama că deja par o ciudăţică cu ideile mele de attachment parenting şi dragoste pe pâine. O simt dezamăgită pe doctoriţă şi simt cu ni se despart mental căile de comunicare.

Îmi spun că o să forjez un pic fetiţa. Se va supăra, dar după ce se uită dr. la dinţi îi voi da să sugă și eu voi discuta liniștită cu doctorița. Dr. se uită preţ de trei secunde şi plescăie a nemulţumire: 
– Da, exact cum mă aşteptam, sunt carii de biberon
Pe mine mă mănâncă undeva să fiu mucalită şi-i zic că n-are cum să fie asta că Anda nu primeşte biberon. (Ştiam totuşi că şi cele de copii alăptaţi se numesc generic la fel.)
– Cum?
– Anda e alăptată, spun eu alăptând-o. 
Apoi a înţeles doctoriţa că alăptez şi, mai rău, că alăptez şi noaptea. 
Şi mi-a tăiat orice posibilitate de discuţie. M-a redus literalmente la tăcere. Şi-a modificat timbrul vocii şi a început să declame cu vocea setată ca pentru o babă surdă. Şi-a schimbt figura, s-a aşezat tacticoasă pe un scaun şi a adoptat o mimică fixă, împietrită cumva. 
A început aşadar să declame tare şi rar, cum spuneam ca pentru o babă surdă. Nu neg, o fi şi ca dumneaei, poate laptele de mamă o rămâne şi între dinţi, dar personal nu cred că a alăptat vreodată… sau că a făcut-o corect. Altfel ar fi ştiut că sânul aruncă laptele undeva hăt dincolo de dinţi. Asta aşa, ca … ca orice. 
Mi-a spus că ţine copilul lapte în gură. 
Eu aici o contrazic şi îi spun că, dacă-şi aduce cumva aminte, nu are cum să rămână lapte în gura unui copil alăptat. 
– Dar o puteţi verifica? întreabă dr. 
Aflu că are şi dumneaei o fetiţă oarecum de aceeaşi vârstă cu Anda. 
Încerc să-i explic totuşi că sânul intră altfel în gura copilului decât biberonul şi că ce-mi spune ea e o imposibilitate practică. 
Una peste alta, am impresia că acel copil despre care vorbea dumneaei e crescut după ceas din cele mai fragede momente ale vieţii. Dimineaţa e pieptănată chiar dacă urlă, “că doar n-o să stea cu ciuful ăla zburlit după somn”. Că acel copil a fost spălat pe dinţi la îceput forţat. A urltat un pic, de fapt a urlat îngrozitor cinci minute, dar s-a obişnuit. Dar n-are nimic, că şi la pieptănat a urlat puţin şi i-a trecut iar acum cere singură și una și alta. Că ea a făcut asta din prea multă dragoste, pentru că ştie ce dureri groaznice riscă acea copilă dacă nu o învțtă cu o igienă dentară riguroasă. Că mai bine plânge puţin acum, că doar ce mare lucru! 
Că şi Anda se poate spăla în continuare singură după ce o spăl eu cu forţa. Ca măcar să încetinim cariiile de biberon generalizate, pentru că acum oricum nu se poate interveni asupra lor, copilul e prea mic şi nu stă. Intervenim de la 4-5 ani (aici am fost de acord) şi sperăm să nu facă abcese şi să nu i se macine dinţii. Că dinţii măcinaţi dau inclusiv vicii de nutriţie şi defecte de vorbire şi înseamnă ani de suferinţă. Nu neg, aşa e, nu, nu-mi doresc asta pentru copilul meu
Numai că am o abordare diferită. Nu îmi place să o forţez să facă lucruri, nu îmi place să o văd plângând. Încerc să îi ofer eu exemplu, să ne spălăm în joacă. Pastă nu folosesc decât puţină că acum am cu fluor – pentru copii de 1-2 ani – şi mi-e teamă că înghite din ea. Fata mea nu ştie să scuipe. 
– Păi vedeţi, îmi spune, nu ştie să scuipe tocmai că nu se spală pe dinţi. 
– Ba vă înselaţi, nici eu nu am reuşit să scuip decât pe la 4 ani, oricât îmi arătau ei cum să fac, înghiţeam apa de limpezit. Şi mă spălam pe dinţi, totuşi, pe cuvântul meu. 
Ridică din umeri, neîncrezătoare. Mă rog, eu deja m-am obişnuit cu gândul că sunt o ciudată, dar, totuşi, venisem să mă consult cu un specialist, să aleg răul cel mai mic. Eram vinovată de tot răul din lume, nu mi-era uşor cu asta. Nu, nu-mi doream ca bebelina mea să sufere. 
Revenind la discuţia anterioară, eu încerc să-i spun că Anda a început să mănânce mulţi carbohidraţi (pâine, covrigi) şi ceva dulce (budinca Humana de cacao) şi nu pot controla dieta în detaliu pentru că nu sunt mereu lângă ea şi mi se spune că nu mănâncă altceva. Astea n-au nimic de-a facu cu acele carii? întreb.
Cumva am simţit că dr ajuunsese deja la paroxism, nu, dumneai e doctor şi dumneaei ştie. Poate mânca orice, în cărţi scrie că la copiii mici caria apare doar aşa, ca şi carie de biberon, din cauza laptelui de noapte. 
Nu mai spun că mi-a spus de la început că fac cum cred, dar că laptele după şase luni e apă chioară. Apoi, când a văzut că nu are cu cine se înţelege pe partea asta, că nu-i oferă toți nutrienții de care are nevoie. Îi spusesem despre partea când Anda a fost exclusiv alăptată după un an, când i-au dat primele măsele, nu mai puţin de două luni şi a luat foarte mult în greutate; trecuse printr-un puseu de creştere.
În sfârşit, i-am spus că nici nu este nevoie să primească toţi nutrienţii din lapte, deoarece copilul meu mai şi mănâncă mâncare solidă. 
Printre sfaturile pe care le-am primit a fost să-i diluez laptele de noapte. 
– Dar cum să fac asta?
– Păi îi daţi laptele din biberon. 
– Îmi pare rău, dar lapte din biberon nu i-am dat copilului şi n-o să încep acum, când alţii se opresc, doar ca să-i diluez laptele meu. 
Soluţia ei ca Anda să renunţe la suptul de noapte era să-i diluez laptele ptreptat până devine apă chioară. I-am spus că în niciun caz, vreau şi eu să dorm noaptea. În plus, dacă nu alăptez noaptea interferez cu mecanismul producerii de lapte matern. Nu știu dacă am apucat să spun asta sau a rămas doar la stadiul de crez nespus, dar aici merită adăugată această idee. A submina alăptarea noaptea înseamnă a submina alăptarea cu totul. Asta nu e o soluție!
– Ştiţi, merg şi eu ziua la serviciu, întocmai ca şi dumneavoastră, spun eu. 
Cred că şi-a imaginat că mai suge şi biberon totuşi. Sau că o să mă mulg eu după o zi la serviciu ca să mă scol în toiul nopţii ca să pun apă plată în laptele meu dat cu biberonul unui copil care nu a supt decat de două ori din biberon toată viaţa. Și asta în primele săptămâni, când mi.a fost aiurea să arunc nişte lapte muls şi i l-am dat, ori când nu mai făcusem faţă într-o seară – copila nu părea să mai scoată nimic din sân după o după-amiază mufată non-stop şi am muls eu 50 ml în timp ce-i făcea mama baie ca să îi dăm pe toti odată, ca să ne adoarmă după numita băiță. (nota bene: nu e o manevra corectă, nici recomandabilă, dar eram obosita si proaspătă mămică).
Nu mai spun cum a reacţionat când a auzit că Anda nu are program de masă. 
Mă tot întreba când mănâncă ea ultima oară. 
Eu zic: probabil 9, dar poate fi si 7, nu stiu
– Cuuuuum? N-are prograaaam?
– Nu, nu are, mananca cand ii e foame.
Îi mai povestesc că Anda tocmai ce a trecut singură de la a suge periuţa de dinţi  la a se peria ca noi, părinţii ei, fără să fie periată deci cu forţa. Iar pieptănază fetiţa mea cere singură, oarăşi, nu a forţat-o nimeni niciodată să se pieptene. (Mă gândeam că ar înnebuni de-a dreptul dacă ar şti cum desenează Anda pe pereţi). 
Măcar am aflat că are fata carii peste tot şi că momentan nu am ce face, că trebuie s-o învăţ să se spele des pe dinti… ceea ce oricum făceam
I-am spus ca nu îi dau fluor, dar că am pasta cu fluor, pentru 1-2 ani, ca la un moment dat să-mi declame că trebuie să-i cumpăr pastă specială pentru copii de 1-2 ani, nu pentru adulţi. Practic vorbisem cu pereţii până atunci. 
Ce-am mai aflat? Că metoda asta veche de crescut copii (a mea, adică) mergea când erau părinţii noştri mici. Dar acum, când mediul este poluat, este altceva. Aici trebuie să menţionet că am mai auzit textul ăsta şi de la alţi medici, cred că li se repetă undeva argumentul ăsta. În sfârşit, eu nu înţeleg de ce nu ai încerca mai degrabă să trăieşti mai curat decât să traumatizezi copii – propiii copii. 
Per ansamblu nici nu am putut spune cine ştie ce din ce mă rodea, eu am lăsat-o să vorbească în speranţa că îmi va veni şi mie rândul la un moment dat să comunic de ce am venit acolo şi să cădem la o înţelegere. 
Aşadar, nici n-am apucat să zic cine stie ce la început, mă intreaba ea cât o mai alăptez pe fata, a trebuit sa-i zic ei, doctor, că şi copiii de 4 ani sug la biberon şi cu asta nu e nicio problemă niciodată. Dar dacă fata mea ar suge la 4 ani ar fi …
Cred că de fapt totul a degenerat când a auzit că alăptez un copil de doi ani şi trei luni.

Poate nici nu ştie cum arată un sân plin cu lapte, îi povestesc persoanei care mi-a recomandat-o cu mare bunăvoinţă.

Oricum, am stat cuminte, nu m-am contrazis cu dr. M-am simţit însă mai rău decât dacă eram scoasă în faţa clasei la beştelit. M-am dus să mi se facă morală că alăptez şi asta pe banii mei. 

Am iesit scoţând fum. Nu mă asteptam acum, dar am mai pățit mai demult ca o altă doctoriță să-mi spună că fix după un an şi 2 luni laptele nu mai e bun şi Anda avea doar 1 an şi 4 luni. Cum scriam mai sus, tocmai trecuse prin două luni de refuz complet al mâncării (i-au dat primele masele atunci) şi avusese şi un puseu de crestere. Practic se expandase doar din laptele meu care nu era deloc bun
Pe dentistă am întrebat-o, la un moment dat: 
– Exceptand cariile, cum vi se pare fata?
Destul de bine, dar a ei e mai mare. Dar dacă şi soţul (meu) e mic ca mine, atunci e ok.
Nu cred că voi înţelege vreodată de ce aleg oamenii să nu se informeze şi de ce iau doctorii lucrurile atât de personal. De ce tocmai doctorii sunt cei mai inverşunaţi duşmani ai copiilor, condamnându-i la o viaţa complet programată şi subminând orice dram de încredere în sine care ar putea apărea la copilul lor. Am auzit de multe ori de asemenea persoane care ridică litera cărţii la nivel de axiomă, uitând că oamenii sunt departe de a fi o medie şi uitând să îşi privească progeniturile ca pe nişte entităţi cu individualitate proprie. Scuzaţi pleonasmul :))
***

Şi acum să vă povestesc că acele pete ale Andei erau dinţi demineralizaţi de fapt. Că altfel nu-mi explic cum de una a dispărut complet, iar cealaltă e ca un punct făcut cu creionul. Pe această a doua pată va trebui să o admir cu prima ocazie când o gâdilăm pe Anda, ca să vedem daca e doar pată sau e totuși o căriuţă care a început să sape deja. 

***

Vă las de citit şi câteva articole despre cariile dentare ale copilului alăptat. Acesta (de la Rox), acesta (despre impactul imens al nutriției asupra apariției cariilor și nu numai), acesta (care include si niște considerații asupra factorilor genetici și a intoxicațiilor din timpul sarcinii) şi acesta, pe care îl şi traduc mai jos pentru persoanele care nu citesc fluent în engleză: în speţă pentru mame, soacre şi doctoriţe bătrâne şi tinere. De fapt cred că vreodată voi traduce și din al doilea, merită, se apropie de viziunea mea foarte mult. 

Edit:  Teoretic, pe niște dinți curați, laptele matern are efectul apei. În plus, dacă mama are strep mutans, prin alăptare copilul primește imunitate la aceasta.

Se poate încerca să nu se ofere hrana solidă prea aproape de culcare și putem spăla copilul pe dințișori pentru a preveni rămânerea resturilor de hrană pe dinți.

O cauză importantă în demineralizarea dinților și în apariția cariilor poate fi însă nutriția – atât a mamei (mai ales în timpul sarcinii deoarece la 6 luni se formează mugurii dentari și, dacă mama are carențe, acestea influențează mugurii copilului) dar și a copilului după șase luni. Cerealele, zaharurile rafinate sunt dușmanii dinților nr. 1. O alimentație bogată în vitaminele K2, D și retinol (vitamina A) asigură absorția optimă a mineralelor esențiale pentru sănatatea oaselor și a dinților. Cerealele nefermentate conțin foarte mult acid fitic, un inhibitor puternic al absorției mai multor minerale prin intestinul subțire. În plus, glutenul nu se digeră decât parțial în stomac și se pare că are o sarcină electrică ce provoacă microrăni la nivelul vililor intestinali, împidicând fizic absorția nutrienților (mai multe explicații aici). 

Nigel Ramiel in cartea sa “Cure tooth decay” emfatizeaza rolul grasimilor saturale provenind din animale marine ori din cele crescute in soare, libere, precum si al organelor in asigurarea necesarului de nutrienti. Acestea se numesc “nutrient-dense foods”. Un rezumat al carții găsiți și aici.Mai multe despre nutriția tradițională puteți citi pe http://www.westonaprice.org/, pe http://www.cholesterol-and-health.com/.

Am văzut cazuri în care s-au stopat carii și demineralizarea dinților a stagnat. Done editing.

Este alăptarea legată de cariile dentare?

autor:  Kelly Bonyata, BS, IBCLC
Se spune adesea că alăptarea (mai ales când se face noaptea, în poziţia culcat) cauzează carii dentare exact în acelaşi mod în care apare caria de biberon la copiii care sunt lăsaţi să adoarmă cu sticla în gură. Nu s-a putut însă face nicio legătură concretă între alăptarea (de noapte sau de alt fel) şi carii dentare.

Înainte de a se folosi biberonul în alimentația  alimentația bebelușilor, cariile dentare la copii erauu un fenomen rar. Doi dentişti, Dr. Brian Palmer şi Dr. Harold Torney, au făcut cercetări amănunţite pe schelete umane vechi de 500-1000 de ani pentru un studiu despre cariile dentare la copii. Desigur, acei copii au fost alăptaţi, probabil o perioadă îndelungată. Cercetarea i-a condus la concluzia că nu alăptarea cauzează carii dentare

Unul din motivele pentru care hrănirea cu biberonul pe timp de noapte cauzează carii dentare este faptul că lichidul se strânge în gura bebelușului (unde laptele/sucul de fructe scaldă dinții o bună perioadă). Pe de altă parte, nu se poate ca laptele de sân să se strângă în gură în același fel în care se întâmplă cu laptele din biberon, deoarece laptele din sân nu curge decât când bebelușul suge activ. De asemenea, laptele din sân pătrunde în gura bebelușului prin spatele dinților. Dacă bebelușul suge activ, atunci el și înghite. Practic, problema strângerii laptelui de sân în gura bebelușului nu prea pare să existe la bebelușul alăptat.

O bacterie (prezentă în placa dentară) numita strep mutans este cauza cariilor dentare. Această bacterie folosește zaharurile din alimente pentru a produce acid. Acest acid este cauza directă a cariei dentare. Strep mutans trăiește cel mai bine într-o combinație de zaharuri, o cantitate scăzută de salivă și un PH scăzut al acesteia (al saluivei). Se crede că o parte a populației (cam 20%) are o concentrație mare de această bacterie producătoare de acid, acest lucru presupunând un risc mai mare de a dezvolta carii dentare pentru persoanele în cauză.

După ce bebelușului dumneavoastră îi apar primii dinți, el poate căpăta această bacterie prin contact direct al salivei proprii cu saliva mamei (sau a altei persoane care îl îngrijește). Pentru a preveni contaminarea cu această bacterie, evitați contactul cu saliva altei persoane prin împărțirea cănilor, tacâmurilor, evitând săruturile pe gură, mestecarea mâncării bebelușului sau să puneți suzeta bebelușului în gură. 

 Pe de altă parte, un alt studiu indică faptul că acei copii provenind din mame cu nivel mare de strep mutans ar căpăta o oarecare protecție (imunizare) împotriva cariilor chiar prin contactul frecvent cu saliva contaminată în lunile de dinaintea erupției dentare. 
Cum spunea Brian Palmer, “Laptele uman nu cauzează carii de unul singur. Copiii alăptați exclusiv nu sunt imuni la caria dentară datorată altor factori care impactează direct asupra nivelului de risc de a dezvolta carii. Bacteria cauzatoare de carii strep mutans este transmisă copilului de către persoanele sub îngrijirea cărora acesta se află” (Palmer 2002).
Până recent, toate studiile care s-au făcut vizau efectul lactozei (zahărul conținut într/adevăr de laptele matern) asupra dinților, nu efectul laptelui luat ca întreg.

Laptele matern conține de asemenea lactoferină, o substanță care de fapt omoară strep mutans (bacteria cauzatoare de carii). Conform unui articol din numărul din martie/aprilie 1999 al revistei Pediatric Dentistry, “se concluzionează că laptele uman nu este cariogen”. Acest studiu a folosit dinți extrași pentru a obține majoritatea rezultatelor și a folosit copiii în studiu doar pentru a măsura schimbările nivelului PH-ului în placa dentară  (Erickson 1999). Un studiu finlandez efectuat pe copii alăptați îndelungat (până la 34 de luni) nu a putut face o corelație între cariile dentare și alăptare. (Alaluusua 1990). Valaitis și colegii concluzionau: “După o verificare sistematică a cercetărilor privind cariile apărute în copilăria fragedă, metodologiile, variabilele, definițiile și factorii de risc nu au fost evaluate consistent.  Nu există nicăiei o constantă sau vreo relație strânsă înre alăptare și dezvoltarea cariilor dentare. Nu există un moment potrivit pentru a întrerupe alăptarea iar mamele trebuie să fie încurajate să alăpteze atât cât își doresc.” (Valaitis 2000).

Într-un studiu efectuat de Dr. Torney nu s-a găsit nicio corelație între apariția timpurie (mai devreme de doi ani) a cariilor dentare și patternurile de alăptare, de exemplu alăptarea pe timpul nopții, alăptarea înainte de somn, etc. El este convins că, în circumstanțe normale, anticoprii din laptele matern contracarează bacteria din cavitatea bucală care cauzează carii. Totuși, dacă există mici defecte ale smalțului, dinții devin mai vulnerabili și efectul protector al laptelui matern nu este suficient pentru a contracara efectul bacteriilor și al zaharurilor din lapte. Defectele smalțului apar odată cu formarea primilor muguri dentari în viața intrauterină. Explicația sa este bazată pe un studiu destul de mare efectuat pe copii alăptați îndelungat cu și fără carii dentare. 
Conform acestui studiu, un bebeluș alăptat exclusiv (fără lapte oferit suplimentar cu biberonul, fără sucuri de fructe sau alte lichide) nu va dezvolta carii dentare decât dacă este predispus genetic la așa ceva (de exemplu dacă are smaltul moale sau dacă acesta lipsește cu desăvârșire). La un copil cu asemenea probleme determinate gentic, înțărcarea nu va încetini cariile dentare, ba chiar le-ar putea accentua viteza evoluției din cauza lipsei lactoferinei. 
Multe studii indică faptul că, de fapt, celelalte mâncăruri din dieta bebelușului (în afară de lapte matern) par să fie problema când vine vorba de carii. Studiul Ericksson din 1999 (în care dinți sănătoși au fost scufundați în diverse soluții) arată că laptele de mamă simplu avea practic același efect ca și apa și nu cauza carii  – un alt experiment arăta chiar că dinții deveneau mai puternici după ce erau cufundați în lapte matern. Însă, când s-a adăgat o cantitate mică de zahăr la laptele de mamă, mixtura s-a dovedit mai rea decât soluția de apă cu zahăr în ce privește apariția cariilor dentare.  Acest studiu subliniază importanța spălatului pe dinți și unei bune igiene dentare. 
Un studiu condus de Dr. Norman Tinanoff arată că laptele matern prin el însuși nu dă naștere la carii în măsura în care se credea până atunci. Dr. Tinanoff crede că proteinele din lapte protejează smalțul dinților și calitățile antibacteriene ale acestuia împiedică bacteriile să folosească lactoza din laptele matern în același fel în care acestea folosesc alte zaharuri. Acest medic dentist a explicat de asemenea că 5 minute de supt la pieptul mamei au coborât ph-ul o idee mai mult decât valoarea lui după ce se clătește gura cu puțină apă. 
Odată ce apar dinții copilului dvs., este recomandat să îi periați de două ori pe zi și eventual să-i oferiți o guriță de apă după mese, pentru a spăla particulele de mâncare rămase în gură. De asemenea, nu permiteți copilului să poarte toată ziua biberonul sau cănuța după el, deoarece acest lucru nu face decât să “scalde” constant dințișorii bebelusului cu ce-i dați să bea acolo. Apariția cariei dentare este în directă legătură cu durata de contact cu dinții a unei substanțe bogate în zahăr. Evitați excesul de mâncăruri bogate în zahăr, lipicioase și discutați cu dentistul dumneavoastră despre cantitatea de fluor prezentă în apa de băut. Vă puteți informa cu privire la suplimentarea beblușului cu fluor aici: Does My Baby Need Vitamins?

Linkuri utile prezente pe aceeași pagină

Infant Dental Decay – Is it related to Breastfeeding? by Brian Palmer, DDS These are the notes for one of Dr. Palmer’s slide presentations. The slides (as a webpage) are locatedhere.
Breastfeeding and Infant Caries: No Connection by Brian Palmer, DDS Published in: ABM NEWS and VIEWS, The Newsletter of The Academy of Breastfeeding Medicine, 2000, Vol. 6, No. 4 (Dec), p27 & 31.
Avoiding Dental Caries by Joylyn Fowler, from New Beginnings, Vol. 19 No. 5, September-October 2002, p. 164- 169
Big Bad Cavities: Breastfeeding Is Not the Cause by Lisa Reagan, from Mothering Issue 113, July/August 2002
Very Young Kids Teeth – Yahoo email group for parents to share experience and information about dealing with issues with their young children’s teeth and dental health. (Mainly ages 0 to 6 years – the preschool years).
Breastfeeding & Dental Caries from the Breastfeeding Promotion Network of India (BPNI) /IBFAN South Asia
Tooth decay and breastfeeding by Debbi Donovan, IBCLC. From the ParentsPlace “Ask the Lactation Consultant” series.
Extended Breastfeeding Non-Risk #2: Dental Caries by Linda J. Smith, BSE, FACCE, IBCLC.
Dental Caries by Kathryn Orlinsky, Ph.D.
Breastfeeding and Dental Health by Nancy E. Wight MD, FAAP, IBCLC
Dental Archives at the Mothering.com message boards. The moderator of the dental forum (Smilemomma) is a breastfeeding mom and a practicing dentist.
Breastfeeding and Dental Health by Janna L. Cataldo, MD
There is also a section on this subject in the latest edition of Mothering Your Nursing Toddler (Revised ed.) by Norma Jean Bumgarner (La Leche League, 2000), pp. 41-48.

Referințe

Breastfeeding and Dental Caries: Selected Bibliography from the LLLI Center for Breastfeeding Information
Aaltonen AS and Tenovuo J. Association between mother-infant salivary contacts and caries resistance in children: a cohort study. Ped Dentistry 1994; 16(2):110-16.
Alaluusua S et al. Prevalence of caries and salivary levels of mutans streptococci in 5-year-old children in relation to duration of breastfeeding. Scan J Dent Res 1990; 98(3):193-96.
Alaluusua S, Myllarniemi S, Kallio M, Salmenpera L, Tainio VM. Prevalence of caries and salivary levels of mutans streptococci in 5-year-old children in relation to duration of breast feeding. Scand J Dent Res. 1990 Jun;98(3):193-6.
Arnold RR et al. A bactericidal effect for human lactoferrin. Science, July 15 1977; 197(4300):263-65.
Berkowitz R. Etiology of nursing caries: a microbiologic perspective. J Public Health Dent. 1996 Winter;56(1):51-4.
Bumgarner NJ. Mothering Your Nursing Toddler (Revised ed.). La Leche League 2000; pp. 41-48.
Effert FM, Gurner BW. Reaction of human and early milk antibodies with oral streptococci. Infect Immun 1984;44:660-64.
Erickson PR, Mazhari E. Investigation of the role of human breast milk in caries development. Pediatr Dent. 1999 Mar-Apr;21(2):86-90.
Erickson PR, McClintock KL, Green N, et al. J. Estimation of the caries-related risk associated with infant formulas. Pediatr Dent 1998;20:395-403.
Hallonsten AL, Wendt LK, Mejare I, et al. Dental caries and prolonged breast-feeding in 18-month-old Swedish children. Int J Paediatr Dent 1995;5(3):149-55.
Mandel ID. Caries Prevention: Current Strategies, New Directions. JADA 1996;127:1477-88.
McDougall W. Effect of milk on enamel demineralization and remineralization in vitro. Caries Res 1977;11:166-72.
Oulis CJ, Berdouses ED, Vadiakas G, Lygidakis NA. Feeding practices of Greek children with and without nursing caries. Pediatr Dent. 1999 Nov-Dec;21(7):409-16.
Palmer B. The Influence of Breastfeeding on the Development of the Oral Cavity: A Commentary. J Hum Lact 1998;14:93-98.
Palmer; B. Breastfeeding and infant caries: No connection. ABM News and Views 2000; 6(4): 27,31.
Roberts GJ et al. Patterns of breast and bottle feeding and their association with dental caries in 1- to 4-year-old South African children. 1. Dental caries prevalence and experience. Comm Dent Hlth 1993; 10:405-13.
Roberts GJ et al. Patterns of breast and bottle feeding and their association with dental caries in 1- to 4-year-old South African children. 2. A case control study of children with nursing caries. Comm Dent Hlth 1994; 11:38-41.
Rugg-Gunn AJ, Roberts GJ, Wright WG. Effect of human milk on plaque pH in situ and enamel dissolution in vitro compared with bovine milk, lactose, and sucrose. Caries Res. 1985;19(4):327-34.
Sinton J et al. A systematic overview of the relationship between infant feeding caries and breastfeeding Ont Dent. 1998 Nov;75(9):23-7.
Slavkin HC. Streptococcus mutans, early childhood caries and new opportunities. J Am Dent Assoc. 1999 Dec;130(12):1787-92.
Tinanoff N et al. Early childhood and caries:overview and recent findings. Dept of Pediatric Dentistry, School of Dental Medicine, Univ. of Connecticut Health Center, Farmington USA.
Torney PH, Prolonged, On-Demand Breastfeeding and Dental Decay: An Investigation. Unpublished MDS Thesis. 1992 Dublin.
Valaitis, R et al. A systematic review of the relationship between breastfeeding and early childhood caries. Can J Publ Hlth 00-11/12; 91(6): 411-17.
Weerheijm KL et al. Prolonged demand breastfeeding and nursing caries. Caries Res. 1998;32(1):46-50.
Wendt LK et al. Analysis of caries-related factors in infants and toddlers living in Sweden. Acta Odont Scand 1996; 54(2):131-37.
Woolridge M and Baum JD. The regulation of human milk flow. Perinatal Nutrition, Vol 6, ed. BS Lindblad. London: Academic Press, 1988.
Woolridge M. Anatomy of infant sucking. Midwifery 2: 164-171, 1986.
*** după cum vedeți am păstrat formatul paginii originale. Acest site mi-a fost de mare ajutor de-a lungul timpului și mi-a oferit răspunsuri la multe întrebări pe care mi le puneam la înceut sau chiar acum, “mare” fiind. 

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

27 thoughts on “Anda, alăptarea și cariile dentare”

Acest site folosește cookies. Să nu ziceți că nu știați. Apăsați OK pentru a continua să citiți ce citeați până să vă deranjeze bannerul ăsta.