Lecturi cu tâlc

Vă invit să rumegaţi un scurt (din fericire) articol care povesteşte despre cât de mult preferă unii să controleze aspecte incontrolabile şi incomensurabile ale vieţii.

Tot din fericire, multe dintre comentarii sunt foarte pertinente şi frumos formulate, dar mie discuţia pe lângă asemenea teme a început să mi se pară sterilă, plus că nu am timp să citesc chiar tot. Dacă totuşi voi mai aveţi timp, luaţi de citit.

Dinolo de faptul că laptele matern (că despre el e vorba, indiferent cât aş fugi zilele astea de subiect mă bântuie de-a dreptul) este inimitabil, miraculos şi are o doză incredibilă de frumuseţe pe care niciun produs similar dar nu identic, prezentat într-un biberon de fiţe, împodobit cu cristale swarsoky şi dotat cu tetină ultramegasterilă (fără autocurăţare) şi hipoalergenică, cu conţinut atent controlat şi îmbogăţit, cu gândăcei de Aptamil, aluminiu de cutie, taurină, amidon şi făiă de roşcove, a nu se uita concentraţia optimă de bifiduşi asemănători cu una din multele specii conţinute sau care se dezvoltă pornind de la laptele matern, dar care vai! contribuie atât de atent la crearea imunităţii copilului nostru nealăptat şi care ajută mama modernă să fie atât de independentă n-o va avea vreodată. Pentru că natural e mai bun, simplu e mai frumos, spontan e mai dezirabil.

Şi la sfârşit s-a descoperit că de fapt nici mamele care alăptează nici cele care nu alăptează nu dorm mai mult, dar e posibil ca primele să aibă parte de un somn mai de calitate, deşi mai fragmentat, şi asta dintr-un motiv foarte simplu: mai ales cele care dorm cu bebeluşul alături nu pierd mult timp în afara patului şi au posibilitatea să adoarmă mai uşor. Asta demontează una din cele mai ale dracului legende urbane îmbrăţişate de cei care aderă la folosirea unui substitut de lapte pentru bebeluşi.

Vă îmbrăţisăm cu mare drag din pauza de masă. De la scârbici. 4.5 more hours to go to next breastfeeding!!