Din perlele de noroi ale medincinii românești

Ar fi multe, dar mă interesează sfaturile neinformate cu privire la problemele alăptării.


1. O mămică a fost sfătuită de cei de la Medicover să-și pună comprese reci pe sânul unde i se înfundase un canal iar starea ei se înrătățea.

2. Altă mămică a fost sfătuită de medicul pediatru (o femeie) să nu dea copilului lapte când acesta are febră. Copilul este alăptat exclusiv, iar febra poate fi consecința unui  vaccin obligatoriu; cert este că e foarte mică si crește fără antitermic, fără alte simptome.

3. Eu am fost sfătuită să încep diversificarea la 6 săptămâni de către medicul meu de familie (din Vâlcea), care era la curent cu noile trenduri, dar argumentul lui a fost că “pe vremea noastră…” și să-i dau “o bănănuță, un morcovel….”. Medicul Andei (din București, policlinică de stat) a recomandat începerea diversificării în jur de patru luni cu suc de fructe pentru că, deși în Germania se începe la șase luni, există pericolul ca bebelușul să nu accepte lingurița mai târziu. Spre șase luni și mai târziu însă, când a văzut că Anda încă e alăptată exclusiv, a oprit-o pe asistentă care se mira cum, nu mănâncă Anda? spunându-i că în cazul doamnei e ceva diferit, doamna alăptează, nu ca altele, și copilul își ia ce-are nevoie. Să înțeleg de aici că oamenii ne spun ce cred ei că am vrea să auzim? Că snt la curent cu ultimele informații legate de nutriție dar au impresia că se luptă cu morile de vânt?

4. În maternitate la Elias în octombrie 2008, toate mamele erau strânse în camera de alăptare pentru a primi sfaturi și îndrumări cu privire la cîngrijirea copilului. S-a specificat foarte apăsat că bebelușii nu au suficientă forță să sugă cât au nevoie și trebuie să le oferim după regula 20 de minute un sân, 20 celălalt, apoi 30 ml de completare. Ei dădeau Humana acolo dar nu au specificat asta decât la insistețele unei mame.

5. La șase săptămâni copilul meu crescuse de la 2650 de grame la 3900, medicul pediatru din Vâlcea (altul decât cel de mai sus, cu cabinet privat) m-a felicitat că alăptez. Când i-am spus că intenţionez să continui exclusiv 6 luni a spus “mai vedem noi”. Eu l-am întrebat ce să mai vedem, doar îmi merge bine iar copilul a crescut extraordinar de bine. A fost evaziv și a zis că după 4 luni mai discutăm, că atunci nu-i va mai ajunge laptele. Am mai discutat la 9 luni când eram acolo și s-a îmbolnăvit Anda. Nu numai că n-am avut un diagnostic corect (mare lucru nu s-a văzut atunci ce-i drept dar putea cere s-o monitorizeze cel puțin), s-a luat de faptul că Anda nu avea 9 kilograme (avea 8 fix, slăbise vizibil și i-am explicat răbdătoare ca în enterocolite se mai întâmplă și asta) și se uita la mine de parcă mi-aș ține copilul înfometat. După episodul ăla, copilul a luat foarte bine în greutate iar acum, la 1 an și 10 luni, are 12 kilograme.

Aștept completări…

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

15 thoughts on “Din perlele de noroi ale medincinii românești”

Acest site folosește cookies. Să nu ziceți că nu știați. Apăsați OK pentru a continua să citiți ce citeați până să vă deranjeze bannerul ăsta.