La odihnă şi tratament

Moamă, tocmai am venit de pe capul doamnei de aici. Sunt super incantată de ieşirea asta. L-am cooptat si pe tartoru’ ăl bătrân aka tata împreună cu Raluca, ne-am suit în autobuz şi am întins-o într-o staţiune de munte unde se afla Răzvan vorbăreţul la odină şi tratament înaintea împlinirii obositoarei vârste de doi anişori.

Le-am făcut zece mii de poze, am mâncat în grup – aristocratic, într-un chioşc – şi am ieşit în parc la Schit să ne facem siesta. Care n-a prea fost siestă pentru că grădiniţa a dat serioase semne de oboseală şi a trebuit să ne retragem. Anda a adormit în căruţul lui Ava, Ava a protestat că nu am semnat contract de comodat ca să putem folosi bunul cum scrie la carte, dar s-a liniştit când a căpătat de la mămica lui permisul de conducere şi a putut face un viraj înapoi în curtea mănăstirii ca să scoată el singur căruciorul pe poartă. Până la urmă, Anda s-a pliat asemeni unui sandvis şi n-a mai protestat la urcarea in sling. Ba chiar a adormit ca la carte, cu guriţa deschisă – aşa cum procedează încă din maternitate în momentele de extremă oboseală.

Am ajuns acasă cu fata tot în sling. A dormit foarte bine pe burta mea. Am stat tolănite amândouă pe scaunul din autocar, dar când a oprit maşina s-a şi trezit. 

Prin urmare, a fost tare frumos. Mă bucur că ne-am urnit de-acasă chiar şi la prânz, chiar dacă n-am mai prins vreme de bălăceală, pentru că odată ajunşi s-a pornit ploaia. Şi mă mai bucur că am cunoscut o familie tare frumoasă şi sper să reuşim să ne mai vedem. Pozele cu altă ocazie.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

2 thoughts on “La odihnă şi tratament”

Acest site folosește cookies. Să nu ziceți că nu știați. Apăsați OK pentru a continua să citiți ce citeați până să vă deranjeze bannerul ăsta.