Laptele praf și campaniile pro-alăptare

— un răspuns puțin vizibil la noua campanie de susținere a mamelor care alăptează inițiată de Nutricia Aptamil — 


„Making women think that they must maintain ‘perfect’ diets in order to have thriving breastfed babies is an unnecessary obstacle to breastfeeding.”
Kelly Bonyata, IBCLC

* Detectează anomalii de limbaj precum precum expresia „alăptare la sân” și prin folosirea extensivă aproape le introduce în limba literară inducând impresia că alăptarea nu mai este norma pentru o hrănire corectă. Deja a atrage atenția asupra acestui fapt generează valuri de frustrare printre femeile care nu alăptează exclusiv și se văd nevoite să suplimenteze fie cu lapte muls fie cu formulă, ba chiar și printre cele care nu alăptează deloc dar se consideră atinse de formulare. Am pus un link către o asemenea discuție – nu este publică dar grupul în care avea loc este unul mare.  Sunt convinsă că nu a fost ceva intenționat, mai degrabă o oportunitate de care s-a profitat (și prost să fii să n-o faci, nu?) pentru a oferi o definiție laxă a alăptării. Și cum cine are bani plătește reclame dar și emisiuni TV, alăptarea la sân a devenit un pleonasm acceptat.

* Sub masca bunăvoinței corporații întregi lansează campanii foarte bine puse la punct de ceea ce ei numesc „responsabilizare socială corporate” – campanii care aparent promovează valori etice și sociale – de la ecologism la hrănirea copiilor exclusiv cu lapte matern, că tot scriu pe subiect. Ideea este ca firmele să fie puse într-o lumină bună, să disipeze crezul universal că tot ceea ce au mai scump este maximizarea profiturilor. Mie una nu mi se pare ca dorința de câștig este un păcat, dar mi se pare inadmisibil să păcălești, să modifici statistici (linkul nu are legătură cu alăptarea), să treci peste componenta etică pentru a mai face un ban.

Vă propun un articol foarte documentat despre modul extrem de inventiv în care companiile producătoare de substituenți ai laptelui matern apelează pentru a-și asigura piața de desfacere. Nu sunt basme și articolul nu are nimic de-a face cu teoria conspirației. Cine nu stăpânește engleza poate copia linkul și-l poate deschide în traducătorul Google. Rezultatul este satisfăcător. Așadar de citit aici.

În România lucrurile nu stau deloc altfel. De la situri web care îmbină foarte abil adevărul cu miturile despre alăptare și adeseori prezintă chiar adevărul folosind o exprimare centrată pe sublinierea posibilității ca mama care citește să se numere printre cele care au neșansa ca la ele alăptarea să meargă cu hopuri, de exemplu, până la finanțarea de programe care popularizează alăptarea și chiar finanțând formarea de consilieri în lactație, companiile sunt neîntrecute în a încerca să se facă utile, cunoscute, dar și să-și arate disponibilitatea de a „ajuta”. cu o sticlă de hrană sănătoasă, controlată și sigură la nevoie și să ne dea un insight al conceptului de nevoie de suplimentare cu lapte praf.

Distribui filmul de mai jos numai ca să subliniez cât de manipulatoare pot fi reclamele și sfaturile producătorilor de substituenți de lapte matern. În alăptare NU există restricții în dietă. Nu zice nimeni sa mănânci junk, dar ceafa de porc, cartofii (chiar prăjiți), castraveții murați si cappucino NU sunt feluri de mâncare contraindicate în alăptare. OK, pot exista rezerve în privința sursei de carne (cea de crescătorie poate fi mai puțin hrănitoare fiindcă animalul a mâncat hormoni, antibiotic, cereale în loc de hrana pe care o consumă animalul în mod natural), uleiul vegetal în care sunt prăjiți cartofii poate fi rânced, prea multă cafea ar putea agita copiii, deși se pare că mamele pot consuma în siguranță până la 400 de mg de cafeină zilnic (cam trei căni mari de cafea la filtru – detalii aici). Murăturile ar putea fi în sare, sunt chiar benefice (conțin probiotice iar fermentarea este cea mai eficientă cale de neutralizare a acidului fitic) dar nici cele în oțet nu sunt nici pe departe necomestibile. Să mai spun că o mamă care alăptează ar putea și bea alcool și fuma ocazional (cunosc femei care au înțărcat ca să fumeze) ?

Fiecare alege până unde merge cu ortorexia. Organismul femeii va produce lapte în parametrii optimi chiar și când aceasta nu urmează o dietă ortorexică. Eventualele carențe se răsfrâng în ultimă instanță asupra ei, fiindcă pentru producerea laptelui organismul iși va goli rezervele proprii. Deci da, o dietă variată și pe cât posibil sănătoasă este indicată dar nu mai mult decât în cazul oricărei alte ființe umane a cărei bunăstare este dezirabilă. Iată și un articol despre colesterol care pune la îndoială abordarea deja devenită clasică – aici.

Margarina, a propos, poate face rau iar laptele praf conține margarină. Arsenicul la fel, iar formula de lapte care conține sirop de orez se pare că are niveluri alarmante de arsenic. DHA-ul cu care este îmbogățit formulele de lapte rezultă dintr-un proces chimic care implică eliberarea hexanului. Se pare că formula pentru bebeluși este contamintă cu hexan. Și mai sunt… Și multe NU sunt deloc în formulă.

***Restricțiile alimentare, în puținele cazuri când sunt valabile, nu pot fi generalizate. Nicio mamă și niciun copil nu sunt la fel. De asemenea, este posibil ca după o perioadă de pauză copilul să tolereze alimentul la care reacționează – este însă vorba mai ales de alergeni precum gluten sau lactate din dieta mamei, nu despre ceafă de porc sau ciorbă de fasole.

Deci după ce că în afară de terciuri de cereale și low fat-ul mainstream o mamă care alăptează este arătată cu degetul pentru orice plăcere lumească, acuzată fiind că face rău copilului, i se mai induce și ideea că ceva este în neregulă cu ea fiindcă nu reușelte să aibă o dovadă tangibilă că are suficient lapte.

clic pe poză pentru mesaj

Cantitatea de grăsimi din dieta mamei nu afectează cantitatea de grăsimi din lapte (dar calitatea acestora da).

Alte considerații la obiect despre dieta mamei care alăpteazză. De fapt ce și cât are nevoie s consume în plus o mama care alăptează: aici și aici (și mai pun la cerere).