Ne “naturalizăm”

… și falimentăm ușor/ușor marii producători de detergenți. Pentru că despre asta este vorba astăzi. Despre detergenți, nu despre falimente!!! Ceea ce urmează nu vine ca rezultat a setei pentru reclamă a vreunui vânzător sau distribuit, reprezintă experiența mea personală și modul în care încep să descopăr că natura știe mai bine și că simplu e bun.
Am cumpărat și eu nuci de săpun, decisă să le folosesc până la ultima picătură, cum am citit și prin alte părți că se poate. Cum sunt working mom, însă, am luat-o ușor; întâi am băgat la spălat, rufe albe plus colorate ușoare. Știind că saponina se eliberează la temperaturi mari, am spălat, ca niciodată până acum, la 60 de grade. Nucile pe care le-am cumpărat eu vin într-o pungă cu dispozitiv de prindere, bandă de-acee din  plastic, iar punga stă într-un sac de pânză. Mi-au pus și niște miniaturi de săculețe din același material, în care poți pune cantitatea de nuci necesară unei spălări. 
Având rufe albe printre ele, în cuva pentru detergenți am adăugat niște bicarbonat de sodiu. În locul balsamului am pus cam 2-3 linguri de oțet – ochiometric, ca orice gospodină blondă. Noi nu avem neapărat nevoie de balsam, apa noastră nu este deloc dură, iar rufele noastre se usucă cu aer fierbinte in vreo două ore după spălare. După aceste proces sunt toate foarte moi. Dar așa m-am simțit eu bine.
Primul test a iesit … excelent. Nu mai spun că mi-a mirosit casa vreo oră numai a levănțică, petru că pe săculețul cu nuci pe care l-am aruncat printre rufe am picurat vreo 5 picturi de ulei esențial de iasomie, care a venit cu pachetul meu complet de curățare. Vă spun drept că regret că nu strâng mai des rufe de spălat, pentru că e o adevărată încântare mirosul care iese din rufe la spălat. O să încerc și alte uleiuri esențale cu timpul. 
Dacă aveți rufe albe aveți grijă să puneți una-două linguri de bicarbonat de sodiu. La o șarjă am avut destul de puțin rămas și rufele lui Buni (unele din ele) au căpătat o ușoară tentă gălbuie. Cum spun distribuitorii, e ca și cum ai fi spălat cu ceai :).  
Oțetul miroase puțin în timpul ciclului de spălare dar nu mi se pare că se păstrează după ce scot rufele uscate. Am mai folosit oțet ca să spăl rufele bebelinei, pentru că în casă nu prea mai stă cu scutece și le botează cu pișu. Faimosul detergent universal  pe care-l foloseam încă nu neutralizase mirosul de amoniac după spălare cu clătire dubă; oțetul însă… da. Vreau să adaug că eu în casă aveam oțet din vin, roșu, pentru că pusesem niște ardei pseudo-iuți la murat. Și nu a pătat nicio rufă. Acum am cumpărat oțet alb, probabil sintetic, pentru rufe și alte întrebuințări.
Urmează povestea detergentului de vase. 

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

6 thoughts on “Ne “naturalizăm””

Acest site folosește cookies. Să nu ziceți că nu știați. Apăsați OK pentru a continua să citiți ce citeați până să vă deranjeze bannerul ăsta.