Din putul vorbirii (I)

Zuzulina tocmai a baut apa din cana cu pai. Cand se plictiseste de baut apa, trage si scuipa atat de multa apa incat are bluza murata. -Bubulina, te-ai udat? (Pun mana pe bluza ei) aoleooo, esti fleasca!- Teasca!***Degete au numai picioarele, ele se numesc gege!*** Odata eram in bucatarie si ea voia musai in brate. Statea cu manutele intinse langa coltar. Dau s-o ridic si ma opintesc: Doaaaamneeee!- Oamneee!***Inca de cand avea un an, ochiul meu stanng e ucu (altul nu exista si nici nu spune ochiul)***Tziiiitziiiii! e dragostea ei cea mare. Chiar si in perioadele de regres temporar (cand se pare ca acumuleaza multa informatie) nu uita de ea. Accent forte pe ultimul i. ***Soseiii sunt ciorapeii***Ha! Ha! este cainele. M-am prins pentru ca repeta asa de cate ori latra un caine pe-afara. ***Baaaa! este Da cand vorbesti la telefon ( o singura data a spus alo). Mai este si Alo cand vede ca sun vreo bunica pe messenegr. Mai nou este si Pa, in egala masura cu Pa si facutul mainii in acelasi timp. ***Becu, bacu, bapm este becul, primul ei cuvant rostit pe la vreun an cred si repetat de cate ori vrea sa aprinda becurile prin casa sau vede becuri / lumini. A spus odata bacu mergand cu tramvaiul, ziua, nu-mi dau seama daca se referea la ce vedea pe fereastra sau la neoanele stinse. ***baba, bebe este bebe vazut la calculator (in general pozele cu ea din screen saver). 

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site folosește cookies. Să nu ziceți că nu știați. Apăsați OK pentru a continua să citiți ce citeați până să vă deranjeze bannerul ăsta.